Lugojul, străveche vatră de cultură, această mică Viena a Banatului, s-a impus încă din secolul trecut, ca o urbe cu înfăptuiri artistice de referinţă pentru viaţa spirituală regională şi naţională.

Astfel, alături de arta cântului coral şi al jocului scenic, nostalgia doinelor şi ale dansului popular, ce vine din inima satului, a devenit comuniune şi necesitate în existenţa armonioasă, dar în acelaşi timp tumultoasă a cetăţii. Adevărate instituţii, care au îmbrăcat diferite forme, fie administrative, fie artistice, au fost create pentru a sluji, cât mai fidel, aceste demersuri culturale.

Unul dintre aceste nuclee creatoare este şi Ansamblul Folcloric "Lugojana" care a transpus în fapte iniţiativele ce au ca sorginte folclorul românesc de bună calitate. Înfiinţat în anul 1960 pe lângă Casa de Cultura a Municipiului Lugoj, ansamblul a devenit rapid una din formaţiile artistice foarte apreciate în peisajul cultural local, naţional şi european.

Constituit din artişti amatori, acest grup artistic a fost deja remarcat prin repertoriul său bogat şi variat, prin frumuseţea şi autenticitatea costumelor populare, prin înalta ţinută a artei sale. Profesionalismul de excepţie al maestrului de dans PUIU MUNTEANU a făcut posibilă abordarea unui repertoriu coregrafic cuprinzând întreaga arie etno-folclorică românească, de la brâul bănăţean până la cel din Muntenia, de la hora ritmată de Moldova până la învârtita de Transilvania, de la bătăile ritmice ale dansului de Oaş până la ritmurile alerte, cu paşi sincopaţi şi strigături ale dansului oltenesc. Coregrafia este adaptabilă la orice sală de concert sau la orice loc unde se organizează manifestările cultural-artistice, în aer liber.

Cum era şi firesc toate acestea au dus la competitivitate şi la integrarea ansamblului în activitatea festivalieră naţională şi internaţională, precum şi la afilieri la foruri europene şi mondiale de specialitate. Sub egida acestora şi la invitaţii venite de la oraşele infrăţite, Ansamblul Folcloric "Lugojana" a participat la numeroase reuniuni folclorice din: Danemarca (1997,1998,2002,2004); Grecia (1997,2003); Franţa (1993); Italia (1999); Serbia ( 1999,2001,2003); Ungaria (1994,1995,1996); Germania (2004)

"Având printre obiectivele prioritare crearea unei imagini adevărate culturii române în lume, alături de instituţiile locale, judeţene şi naţionale, ansamblul organizează bienal Festivalului Internaţional de Folclor "Ana - Lugojana" inclus în circuitul interaţional al festivalurilor de folclor(C.I.O.F.F), care întregeşte sărbătoarea oraşului şi care a adus în cele saşe ediţii organizate până în prezent oaspeţi prestigioşi din : Bulgaria, Danemarca, Franţa, Grecia, Germania, Italia, Republica Moldova, Polonia, Spania, Serbia, Ungaria precum şi din toate zonele etno-folclorice reprezentative din România." Director: Prof. Nicolae Blidaru

Dansul bănăţean este prezent în cele două variante ale sale. Una din zona montană, care prin ritmurile lui alerte, prin tumultul creat de învârtirile continue ale fetelor pe sub braţele băieţilor, prin vigoarea mişcărilor specifice bărbăteşti, redă temperamentul aprins al locuitorilor de la munte.

Cealaltă variantă a dansului bănăţean, aparţinând zonei de câmpie, caracterizată printr-o desfăşurare mai largă în spaţiu, cu mişcări mai line, este "Sorocul" unul dintre cele mai pretenţioase dansuri populare româneşti in privinţa executţiei. Mişcările acestui dans sunt de o ritmică foarte complicată, iar elementele de bază ale mişcărilor se combină între ele cu foarte multă varietate.

Condiţiile naturale ale Oaşului, zona din partea de nord a ţării înconjurată de munţi, oarecum izolată în trecutul istoric, au permis conservarea unui folclor arhaic care redă prin muzica şi joc firea aspră de munteni a oamenilor de aici. Dansul, din această zonă, are în toate notele lui caracteristice: bătăi ritmice în pământ, ţinuta austeră a dansatorilor, strigături semicântate, învârtiri în perechi, bătăi din palme.

Caracteristica zonei folclorice a Bihorului este unitatea stilului de joc. Paşii tropotiţi, pintenii şi bătăile pe cizmă formează elementul coregrafic de bază, fiind executaţi cu precădere pe loc sau cu deplasări laterale mici, dar cu dinamică şi varietate ritmică deosebită. Schimbarea greutăţii corpului de pe un picior pe altul şi trecerile de pe toc pe talpă sau perniţa piciorului sunt executate cu multă uşurinţă într-un chip aproape imperceptibil.

Mişcările dansurilor moldoveneşti degajă multă eleganţă şi vioiciune, veselie şi optimism, reflectând firea şi temperamentul moldovenilor. În jumătatea nordică a Moldovei, dansurile sunt însoţite aproape totdeauna de o legănare uşoară a corpului executată în ritmul paşilor, ceea ce le dă un farmec deosebit. În general, mişcările nu sunt de mare amplitudine, caracteristic pentru ele fiind bătăile în podea, paşi în contratimp sau mici sărituri în înălţime însoţite de pinteni.

Caracteristic pentru această parte a ţării este existenţa mai multor tipuri de dansuri foarte bine reliefate artistic, cu desfăsurări largi şi complexe, în jocuri în perechi şi elemente de mare virtuozitate şi eleganţă în jocurile bărbăteşti. Mişcările se bazează pe o mare varietate ritmică, născută atât din lovirea palmelor în cizmă cât şi paşi bătuţi, paşi de mers sau pinteni.

Dansul oltenesc din câmpia Dunării are valenţe spectaculare deosebite. Ritmuri alerte, mişcări executate în mare viteză, paşi sincopaţi, strigături la comanda. Vibraţia permanentă la unison a întregului grup crează un spectacol dinamic, plin de vigoare.

"Căluşul" reprezintă un obicei de mare complexitate atât din punct de vedere funcţional, cât şi al limbajelor utilizate, din care dansul ocupă locul preponderent. Intâlnim, la acest dans, două categorii de mişcări: figuri de joc şi mişcări de odihnă sau plimbări, iar jucătorii dansează având în mână un baston. Jocul se desfăşoară în general pe linia unui cerc, fără ca dansatorii să se ţină unii de alţii, dirijarea lui fiind făcută de un vătaf.

Dansul popular bănăţean este îndrăgit şi de un grup de copii care au un repertoriu coregrafic specific vârstei reprezentând continuitatea şi viitorul artistic al Ansamblului Folcloric "Lugojana".

Partea muzicală a spectacolului folcloric - coregrafic este susţinută de o formaţie orchestrală, în structura căreia intră : vioară, clarinet, taragot, saxofon, nai, acordeon, contrabas, instrumente care dau culoare specifică muzicii populare româneşti. Repertoriul grupului nostru instrumental este alcătuit din jocuri şi cântece vechi, ce vin din străvechime, cu o melodicitate deosebită şi ritmuri variate, dar şi din creaţii contemporane cu un conţinut interpretativ atractiv pentru publicul spectator.