Istoria mişcării teatrale, din Lugoj, a început în urmă cu aproape şapte pătrare de veac, izvorând din setea de libertate, de afirmare a conştiinţei naţionale, din uriaşa energie a iubitorilor Thaliei, care au năzuit dintotdeauna spre bine şi frumos, spre un loc al lor, unde să-şi împlinească idealurile.

Actul de naştere este semnat într-un document intitulat "Ephemerides five Diarum Ven Conventus Lugossiensis" datat 10 mai 1841, unde apare o însemnare despre un spectacol de teatru şcolar, la care şi-au dat concursul şi elevi români de la gimnaziul local.

În lunile ianuarie şi februarie 1847, "Societatea Românească Cantatoare Theatrale", de sub conducerea lui Iosif Farcaş, formată din câţiva actori profesionişti, prezintă pe scena Teatrului din Lugoj primele spectacole în limba română. După cum scriu ziarele vremii, "reprezentaţiile date în limba română au fost foarte mult vizitate".

În ianuarie 1846, meseriaşii lugojeni, în frunte cu sapunarul Vasile Brediceanu, joacă o satiră semnificativ intitulată "Ciutura gâmfată sau Opincarita făloasă", o localizare de Iuliu Neagoe. Această formaţie de teatru a venit, în anul 1851, în sprijinul văduvelor şi orfanilor Revoluţiei de la 1848, fondurile realizate vărsându-se la Braşov, după cum insera "Gazeta Transilvaniei".

Începând cu deceniul al optulea al secolului al XIX-lea, la Lugoj îşi desfăşoară activitatea, cu intermitenţe, din cauza unor lungi turnee, în Transilvania, trupa lui G.A. Petculescu, reprezentaţiile bucurându-se de mult succes.

Primul deceniu al secolului nostru a însemnat pentru teatrul românesc, din Lugoj, o etapă de înviorare a activităţii organizată în cadrul "Filialei Societăţii pentru Fond de Teatru Român".

În perioada interbelică, la Lugoj, au activat mai multe societăţi teatrale de amatori: "Asociaţiunea Româna de Teatru Thalia", "Cercul Academic Bănăţean", "Societatea Dramatică-Muzicală", care au desfăşurat o activitate rodnică de promovare a repertoriului clasic românesc. Demn de menţionat este faptul că "Asociaţiunea Română de Teatru Thalia" s-a îngrijit şi de editarea unor colecţii de piese într-un act, tipărind şi difuzând, în decurs de zece ani, aproape 300 de lucrări.

Expresie a mutaţiilor de calitate intervenite în fenomenul teatral lugojean, a fost creat în 1963, teatrul popular, cu stagiune permanentă, primul de acest gen în Banat. Activitatea se amplifica, fiind introduse, an de an, în repertoriu, lucrări valoroase din dramaturgia românească şi universală. Străbătute de dramatism, individualizate prin talentul interpretărilor, spectacolele: "Montserrat" de E. Rables, "Să nu-ţi faci prăvălie cu scara" de E. Barbu, "Focurile" de Magda Isanos şi E. Camilar, "Broadway Melody 492" de Jura Soyfer, au cucerit realmente publicul prin sinceritatea şi autenticitatea jocului, prin viziunea modernă a regiei şi scenografiei.

Au urmat alţi ani de muncă asiduă, când sub bagheta regizorală a unor deosebiţi colaboratori din Timişoara, Arad, Piteşti, Bucureşti (Dan Radu Ionescu, Ion Cojar, Ioan Taub, Ioan Ieremia, Ştefan Darida, Horia Ionescu, Alexa Visarion, Ştefan Iordănescu, Val Dobrin, Laurian Oniga, Emilia Jivanov, Dumitru Popescu, Ion-Ardeal Ieremia, Anca Maria Colteanu etc), actorii lugojeni au dăruit publicului spectacole de referinţă din dramaturgia clasică şi contemporană românească şi universală: "Titanic vals" de T. Muşatescu, "Omul care a văzut moartea" de V. Eftimiu, "Nevestele vesele din Windsor" de W. Shakespeare, "Proştii sub clar de lună" de T. Mazilu, "Noţiunea de fericire" de D. Solomon, "Ţarul Ivan..." de M. Bulgakov, "Sluga la doi stăpâni" de C. Goldoni, "Mielul turbat" de A. Baranga, "Doamna ministru" de B. Nusici, "Mătrăguna" de N. Macchiavelli, "În căutarea sensului pierdut" de I. Baiesu, "Doctor făra voie" de Moliere, "Pălăria florentină" de E. Labiche, "Hotel Mimoza" de P. Chessnault, "Taraba cu tandreţe" dupa T. Mazilu, "Nunta însângerată" de F. G. Lorca, "Intrigă şi iubire" de Fr. Schiller, "Menajeria de sticlă" de T. Williams, "Inspectorul de poliţie" de J. B. Priestley, "Generali în fuste" de J. Anouilh s.a.

Pe lângă numeroasele spectacole prezentate, la sediu şi în ţară, actorii lugojeni au efectuat şi turnee în străinătate: Serbia în 1969 şi începând cu 1992 schimb cultural teatral permanent, în Cehoslovacia, cu prilejul celui de al XX-lea festival jubiliar "Jirasek" (de la Hronov), Londra, în 1982, la "Săptămâna teatrelor de amatori" alături de teatre din Suedia, Ungaria şi Anglia, în 1991, schimb cultural cu formaţia de teatru "Les baladins D'Eon" din Tonnerre (Franţa), 1997 şi 2004 în Ungaria la Bekescsaba şi Szekszard, 2001 şi 2003 schimb cultural cu teatre din regiunea Korinth (Grecia), 2004, Italia - Bassano del Grappa.

Din anul 1992, municipalitatea şi teatrul lugojean organizează singurul festival-concurs teatral neprofesionist cu participare internaţională din România. Lugojului i s-a încredinţat acest "eveniment" datorită tradiţiei sale de peste 160 de ani, experienţei în derularea manifestărilor festivaliere şi facilităţilor excelente de ordin tehnic pentru realizarea spectacolului teatral.

Efectul organizării unei asemenea manifestări cultural-artistice cu caracter internaţional a fost extrem de favorabil pentru protagoniştii acestui gen de teatru. Demersul nostru artistic început în 1992 s-a materializat, până în prezent, în şase ediţii derulate, peste 75 de spectacole prezentate, mai bine de 2000 de oaspeţi implicaţi în jocul şcenic, din Germania, Grecia, Danemarca, Franţa, Italia, Republica Moldova, Serbia, Ungaria şi România, care în cele câteva zile festivaliere fac schimb de idei teatrale, de maniere interpretative şi opţiuni repertoriale, leagă prietenii şi înfaptuiesc colaborări profesional- artistice atractive.